Privesc ! Priveste ! Este privirea , dar ce este privirea ?
Te uiti , ma uit . Privesc , ma priveste . Si , totusi , ce o fi ? O intersectie … se interesecteaza ochii si are loc un schimb de priviri.
Merg pe strada . Si el , si ea , cu totii mergem . Ne uitam unii la altii , ne privim. Ajungem intr-o intersectie prin care trecem repede pentru ca ne grabim , dar nu mereu. Uneori devine insistenta aceasta privire . Nu stiu de ce , dar e placut sa mergi asa pe strada . Mai exista posibilitatea sa gasesti si un zambet printre priviri si intersectii.
Nu ne cunoastem , poate uneori am vrea. Si totusi ne privim, dar mergem mai departe. Ne grabim, nu-i asa?
Priveste in continuare ca te privesc si eu. Privirea te priveste! Vom face schimb, schimb de priviri.
Un comentariu:
Privirea anunta sufletul si odata cu intrezarirea Lui..organele intra in sevraj. Deja incep a se intreba:
-Cineva atenteaza la bunurile noastre?
Frica intra atunci in rol si blocheaza intregul scenariu posibil vitalizant. Ea frica este aparatorul prost al sufletului al posibilelor iubiri. Intelegerea este folosita ca paravan pentru ludicul si manifestul aleatoriu al Iubirii.
Asa deci:
Normal ca toti iti vor merge cu capul in jos, de frica organelor sexuale, a posibilelor mangaieri, a posibilelor reprosuri.
Pe taramul privirii, totul reclama dezvelirea . Exercitiul asta ne-a lipsit..si de atunci ne tot hranim cu orgoliu poate poate scapam in VIATA ASTA.
D
Trimiteți un comentariu